Un dinosauru giganti finu à chì un duppiu avia un cervellu di solu 6,3 cm.
I Titanosauri eranu erbivori à quattru zampe cù una longa cuda è u collu chì campavanu più di 72 milioni d'anni fà.
À solu 14 m di lunghezza eranu a mità di a grandezza di u so parente distante u Diplodocus.
Ma u scuperta di un craniu cumpletu raru permette à i scientisti di capisce cumu u cervellu di i dinosauri hà travagliatu.
I scientisti di l'Università di Manchester anu truvatu unu di i più cumpleti braincases di dinosauri sauropodi mai truvati in Europa.
Finu à avà, e dumande riguardanti cumu eranu i dinosauri intellettuale è e so capacità sensoriali sò rimasti un misteru.
In un documentu publicatu in a rivista PLOS ONE, i circadori descrizanu cumu anu utilizatu u software di l'informatica per ricustruisce a cavità induve u cervellu si trova in u cranu.
Anu ancu creatu l'imaghjini digitale di i nervi craniali è certi vini sanguini è u labirintu di l'arechja interna.
I cranii è, in particulare i braincases, sò cusì fragili chì raramente si trovanu in una cundizione cusì bona.
U craniu hè statu trovu in un situ di scavà in u livante di Spagna in u 2007 è i sperti anu passatu l'ultimi anni à studià per vede ciò chì sicreti pò revelà.
Dapoi i sperti anu dedicatu ore di u so tempu à scopre i sicreti di u craniu.
Scuperta: U cervellu di sauropode chì i scientisti speranu risolve u misteru di l'intellettu di i dinosauri
Dopu avè studiatu a scuperta, a squadra hà cunclusu chì u so cervellu hè stallatu in cavità minuscule di solu 6,3 cm.
Dr Fabien Knoll, da l'Università di Manchester , hà dettu: 'Questa hè una scuperta cusì rara per quessa hè cusì eccitante.
'Di solitu truvamu vertebre o altri ossi, assai raramenti u braincase è questu hè cumpletu.
'Eru presente nantu à u situ di scavà quandu hè statu scupertu è era un mumentu assai speciale.
'Attualmente sapemu assai pocu di u cervellu di i dinosauri.
'Ricerca cum'è questu hè fundamentale se vulemu avè una idea di e cumpetenze cognitive di questi animali o s'ellu avianu un udimentu forte o una bona vista è assai altre informazioni'.
U duttore Knoll hà dettu: 'In uni pochi d'anni, s'ellu venenu à a luce più ritrovamenti cum'è questu è, soprattuttu, s'ellu sò studiati cù e tecnulugii muderni di l'imaghjini allora pudemu veramente cumincià à capisce di più nantu à i cervelli di dinosauri'.